Basarabenii, aromânii, macedo-românii au devenit OFICIAL ROMÂNI. Cine s-a opus şi de ce?

Miercuri, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare a modificării aduse legii românilor de pretutindeni prin care mai multe categorii de români care trăiesc în afara graniţelor sunt consideraţi în mod oficial români. Legea a trecut de Parlament cu o majoritate covârşitoare de voturi, însă au existat şi două „împotrivă”. 

Astfel, prin semnarea de către Traian Băsescu a Decretului privind promulgarea Legii pentru modificarea Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, românii din afara granitelor sunt recunoscuţi în mod oficial ca fiind români, indiferent de modul în care sunt apelaţi.

Până la adoptarea acestei modificări, articolul în cauză avea forma: „drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor Romaniei, indiferent de modul în care aceștia sunt apelaţi, denumite în continuare români de pretutindeni”. După semnarea decretului, articolului i s-au adăugat denumirile pe care românii le poartă dincolo de graniţe, primind forma: „…indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji, precum si toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretitindeni”.

Proiectul de Lege a fost iniţiat de senatorul Viorel Badea şi a primit acordul Parlamentului cu o foarte largă majoritate, cu exceptia a doi deputaţi: democrat-liberalul Costică Canacheu şi reprezentantul „verzilor” Ovidiu Iane.

Costică Canacheu este colegul de partid al iniţiatorului acestei legi, însă votul său poate fi explicat astfel. Ȋn urmă cu câţiva ani, Costică Canacheu şi organizaţia pe care o conduce, Comunitatea Aromână din România, cereau vehement ca aromânii să fie consideraţi o minoritate naţională şi să primească toate drepturile aferente. Printre acestea se numără primirea unui loc de parlamentar pe viaţă, din oficiu, ca reprezentant al minorităţii (care probabil că îi revenea iniţiatorului legii), precum şi importante fonduri structurale pentru susţinerea comunităţii de aromâni.

Solicitarea lui Canacheu a întâmpinat şi o poziţie oficială din partea Academiei Române care explica pe atunci că „Aromânii sunt o parte integrantă a poporului român, iar limba lor este română, caracterizare dată de oamenii de ştiinţă români şi străini, din Evul Mediu şi până astăzi. Acestea sunt date istorice imposibil de schimbat, căci limba, argumentul de bază, pune în evidenţă acest lucru. Unitatea limbii române vorbite la nordul şi la sudul Dunării este atât de concludentă, încât se poate spune nu numai că aromâna (ca şi meglenoromâna şi istroromâna) şi dacoromâna sunt asemănătoare, ci că sunt chiar identice în trăsăturile lor fundamentale, constituite de-a lungul secolelor (cu unele excepţii în vocabular, cel mai sensibil la schimbări, în contactele cu alte limbi)“. Totusi, deputatul PDL, parlamentar încă din 1990, a continuat să denunţe încercarea statului român de a-i „asimila forţat” pe aromâni.