OBAMA, în faţa celui mai mare SCANDAL

PRISM, programul-fantomă prin care SUA are acces direct la emailurile şi la conturile de pe internet, inclusiv în România

Una dintre cel mai bine conspirate agenţii secrete din SUA, National Security Agency (NSA), derulează de aproape 6 ani un program secret denumit PRISM, prin care a căpătat treptat acces direct la serverele celor mai mari 9 reţele sociale şi servicii de email şi date din lume, printre care Facebook, Yahoo, Google sau Apple, conform unei prezentări secrete de 41 de pagini, dezvăluită vineri de The Guardian şi The Washington Post.

Astfel, clienţii acestor servicii de pe internet pot fi spionaţi. Reprezentanţii NSA au recunoscut programul, dar au explicat că totul se face legal, cu mandat de la judecător, şi că operaţiunea nu îi vizează pe americani, ci doar pe cetăţenii străini. Cu toate acestea, americanii sunt la fel de spionaţi ca şi străinii, arată documentul.

Dezvăluirea a provocat reacţii dure atât în SUA, cât şi peste Ocean, după ce a devenit clar că autorităţile americane spionează sistematic şi extins internetul, însă preşedintele Barack Obama a luat apărarea programului PRISM, explicând că există sisteme de control legale care nu permit abuzurile, ci doar prevenirea atacurilor teroriste.

Scandalul interceptărilor pe internet a venit la doar o zi după ce presa a dezvăluit că tot NSA a obţinut în instanţă dreptul de a cere uneia dintre cele mai mari companii de telefonie şi telecomunicaţii din SUA - Verizon, toate listingurile telefonice zilnice. Astfel, compania este obligată să dea NSA toate datele de localizare şi apelare ale oricărui abonat, mai puţin conţinutul convorbirilor telefonice.

În România, peste 10 milioane de oameni ar putea fi, teoretic, spionaţi de americani, dacă prezintă suspiciuni în legătură cu terorismul sau cu alte activităţi care ating securitatea naţională a SUA. Companiile care colaborează cu programul PRISM deţin milioane de conturi ale românilor.

Documentul secret, datat aprilie 2013, arată că programul PRISM a început în 2007, sub mandatul preşedintelui american George W. Bush, primul partener care a permis accesul la servere fiind Microsoft. Au urmat pe rând Yahoo în 2008, Google, Facebook şi PalTalk în 2009, YouTube în 2010, Skype şi AOL în 2011 şi Apple în 2012. Prezentarea NSA arată că există tratative cu Dropbox pentru includerea în program.

Toate aceste companii au negat vineri orice implicare într-un astfel de program, susţinând că respectă viaţa privată a clienţilor şi că colaborează cu autorităţile americane strict în limitele legii, fără să le permită accesul direct la datele de pe servere. Mai mult, ei susţin că dacă aşa ceva există, înseamnă că se derulează fără ştiinţa companiilor.

Programul PRISM permite supravegherea profundă şi în timp real a comunicaţiilor electronice şi a informaţiilor stocate pe internet. Este vorba despre emailuri, chat inclusiv cu voce şi video, video, foto, date, VoIP, transferuri de fişiere, conferinţe video, notificări cu privire la logarea la un serviciu, detalii private din reţelele sociale.

Legea americană, modificată sub mandatul lui Barack Obama (Foreign Intelligence Surveillance Act – FISA), permite NSA şi altor agenţii secrete să spioneze persoane care nu sunt cetăţeni americani sau pe americanii ale căror comunicaţii includ persoane din afara SUA. PRISM se bazează pe prevederile acestei legi.





Prima pagină a prezentării NSA. Sursa: Washington Post.

Câţi români ar putea fi spionaţi de NSA

Poreclită No Such Agency (Nu există o astfel de agenţie), NSA este agenţia secretă americană care se ocupă de decriptarea şi spionarea comunicaţiilor, precum şi de protejarea sistemelor de comunicaţii americane. Prin programul PRISM care, susţine agenţia, ţinteşte doar cetăţenii non-americani, poate fi spionat oricine din afara SUA.

În România, la începutul anului, existau 10,1 milioane de conexiuni active la internet, arată cele mai recente date publicate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). În medie, în 2012, fiecare utilizator român de internet a derulat un trafic de date de 99 de gigabytes (GB) pe lună.

În prezent, românii deţin peste 6 milioane de conturi de Facebook. Cele mai recente date prezentate de Yahoo România sunt din ianuarie 2010 şi arătau că atunci existau 4,8 milioane de conturi de email şi 5,7 milioane de utilizatori de Messenger. Google nu publică date defalcate pe ţările unde operează, însă se poate estima că orice utilizator de internet îi accesează serviciile în România.

Teoretic, agenţii NSA pot spiona pe oricare dintre persoanele care folosesc cele peste 10 milioane de conexiuni de internet din România.

Documentul citat de cele două publicaţii arată că programul PRISM este folosit din ce în ce mai mult de NSA. În 2012, comunicaţiile obţinute de agenţie de la Skype au crescut cu 248% faţă de anul trecut, în timp ce datele de la Facebook obţinute au crescut cu 131%, iar cele de Google cu 63%.
 

Pagina a 5-a din prezentarea NSA. Sursa: Washington Post

Preşedintele Obama: "Nu poţi să ai 100% siguranţă şi totodată să ai 100% intimitate. Va trebui să facem nişte alegeri ca societate”

Preşedintele Barack Obama a luat apărarea programului PRISM, dând asigurări că acesta se desfăşoară în limitele legii şi sub control.
“Nimeni nu vă ascultă telefoanele. Acest program nu se referă la aşa ceva. Nu poţi să ai 100% siguranţă şi totodată să ai 100% intimitate şi zero inconvenienţe. Ştiţi, va trebui să facem nişte alegeri ca societate”, a spus preşedintele american, citat de New York Times.

Preşedintele american a recunoscut că publicul nu se simte confortabil cu dimensiunea programului secret PRISM, însă a considerat că guvernul american a găsit echilibrul între nevoia de a lupta împotriva terorismului şi nevoia de a proteja viaţa privată. El a subliniat că accesarea informaţiilor de la companii precum Google sau Apple nu se aplică cetăţenilor americani sau persoanelor care locuiesc în SUA.

“Este vorba despre două programe care au fost autorizate de Congres în mod repetat. Majorităţi bipartite le-au aprobat. Congresul este informat constant despre evoluţia acestor programe. Există o paletă largă de elemente de control implicate. Şi judecătorii federali supraveghează acest program. Dacă ar exista abuzuri care au loc, atunci presupun că acei membri ai Congresului ar putea să ridice aceste probleme. Au puterea să o facă”, a mai spus Obama.

“Dacă oamenii nu pot avea încredere nu doar în ramura executivă, ci nici în Congres şi nici în judecători federali, ca să fie siguri că respectăm Constituţia, procesul echitabil şi supremaţia legii, atunci avem nişte probleme. Aprecierea mea şi a echipei mele este că a ajutat să prevenim atacuri teroriste”, a explicat preşedintele american.

Cum funcţionează PRISM

Documentul secret al NSA arată că acest program de spionaj era unul dintre cele mai bine păzite secrete ale agenţiei şi că cea mai mare teamă a NSA era că, de frică, companiile IT implicate se vor retrage din program dacă informaţiile vor ieşi la iveală.

„98% din datele produse de PRISM se bazează pe Yahoo, Google şi Microsoft. Trebuie să ne asigurăm că nu le facem rău acestor surse”, scria autorul prezentării programului, în notele sale, conform Washington Post.

PRISM este folosit de analiştii de la NSA printr-un portal web, prin care sunt căutaţi „selectori” – cuvinte-cheie sau termeni de căutare care au rolul de a conduce la concluzia că ţinta este străină şi nu americană. Analiştii sunt obligaţi însă să aibă o acurateţe de doar 51% la această concluzie, ceea ce duce de foarte multe ori la colectarea de date de la cetăţeni americani.

Analiştii de la NSA trebuie să facă un raport pentru fiecare comunicaţie pe care o spionează, pentru a stabili dacă merită investigată mai departe sau nu. Lunar, peste 2.000 de rapoarte privind comunicaţii interceptate prin PRISM sunt emise la NSA. În total, în 2012 au existat peste 24.000 de astfel de rapoarte, cu 27% mai mult ca în 2011, arată The Guardian. PRISM a dat naştere până acum la peste 77.000 de rapoarte pe comunicaţii interceptate pe internet.
 
Pagina a 4-a din prezentarea NSA. Sursa: Washington Post.

Noile prevederi ale legii FISA, introduse sub administraţia Obama şi care au provocat dezbateri aprinse la Washington, au redefinit “supravegherea electronică”, în sensul că au fost excluse persoanele “despre care se crede în mod rezonabil” că sunt în afara SUA. Astfel, NSA a scăpat de obstacolul care o împiedica să iniţieze spionarea, în forma precedentă a legii FISA.

Totodată, noua lege FISA dă dreptul directorului comunităţii naţionale de informaţii din SUA şi procurorului general să dea mandate de obţinere de informaţii şi protejează companiile de internet împotriva oricăror acţiuni în justiţie, care ar putea reieşi în urma cooperării cu autorităţile şi spionajul lor.

Reacţia NSA: Informaţiile din acest program sunt printre cele mai valoroase

Directorul Comunităţii Naţionale de Informaţii din SUA, James R. Clapper, a recunoscut într-un comunicat de presă existenţa programului PRISM de la NSA, însă susţine că totul se desfăşoară legal şi că dezvăluirile din cele două publicaţii conţin multe inexactităţi.

“Articolele se referă la colectarea de comunicaţii în baza Secţiunii 702 din FISA, creată pentru a facilita obţinerea de informaţii secrete străine, privind persoane non-americane, aflate în afara SUA. Nu poate fi folosit pentru a ţinti cu intenţie un cetăţean american, nici orice altă persoană americană ori pe cineva aflat în interiorul SUA. Activităţile autorizate de Secţiunea 702 sunt supravegheate de Curtea de Supraveghere a Informaţiilor Secrete, de Executiv şi de Congres. Ele implică proceduri extinse, aprobate de un judecător, pentru a se asigura ţintirea doar a persoanelor non-americane, din afara SUA şi care minimizează achiziţia, reţinerea şi diseminarea de informaţii despre persoane americane, obţinute cu această ocazie”, arată şeful Comunităţii de Informaţii.

“Informaţiile colectate prin acest program sunt printre cele mai importante şi mai valoroase informaţii secrete din străinătate pe care le strângem şi sunt folosite pentru a proteja naţiunea noastră în faţa unei largi varietăţi de ameninţări”, mai susţine James R. Clapper.

Reacţie dură în New York Times, împotriva lui Obama

Un editorial al ziarului New York Times, intitulat “Năvodul preşedintelui Obama” (President Obama’s Dragnet), atacă dur politica Washingtonului de a spiona internetul şi comunicaţiile electronice pe o scară atât de largă şi aminteşte de abuzurile care au luat naştere după adoptarea în grabă şi la cald, în urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, a Patriot Act.

“Administraţia Obama a emis aceeaşi platitudine pe care o oferă de fiecare dată când preşedintele Obama este prins abuzând de puterile sale. Teroriştii sunt un necaz real şi voi ar trebui să aveţi încredere în noi că avem grijă de ei, pentru că avem mecanisme interne (despre care nu o să vă povestim) ca să ne asigurăm că nu vă violăm drepturile”, scriu editorialiştii prestigioasei publicaţii americane.

“Acest mod de urmărire poate să dezvăluie multe informaţii personale şi intime despre un individ. Să permiţi nonşalant această supraveghere – fără ca publicul american să aibă vreo idee că ramura executivă îşi exercită acum această putere – mută fundamental puterea de la individ către stat şi respinge principiile constituţionale care guvernează căutarea, prinderea şi intimitatea.

Ne opunem ferm folosirii puterii în această manieră. Este exact genul de lucru împotriva căruia striga domnul Obama, când a spus în 2007 că politica de supraveghere a administraţiei lui George W. Bush scoate în faţă o falsă opţiune între libertăţile pe care le preţuim şi siguranţa pe care o furnizăm”, mai scriu editorialiştii New York Times.

 

Postări populare

Ultimele comentarii