Țările vecine Ucrainei se pregătesc de război civil la Kiev. Asul din mâneca Rusiei și trei scenarii de final

Țările cu care se învecinează Ucraina se pregătesc pentru eventualitatea unui război civil la Kiev, acolo unde violențele au escaladat, vorbindu-se deschis despre posibilitatea unei scindări a Estului de Vest. SUA și Uniunea Europeană caută soluții pentru rezolvarea crizei ucrainene, în timp ce președintele Vladimir Putin are un mesaj ferm pentru Occident: "nu vă amestecați în Ucraina". În raport cu Rusia, Europa are o vulnerabilitate pe care Moscova o poate exploata pentru a avea câștig de cauză în Ucraina: insecuritatea energetică.

  Cancelarul Angela Merkel s-a întâlnit, vineri, la Berlin, cu premierul polonez Donald Tusk. Întâlnirea nu este o surpriză, mai ales că dl. Tusk face parte din rețeaua de noi contacte pe care Merkel și-a alcătuit-o după ce a obținut cel de-al treilea mandat de  cancelar. După discuțiile cu Angela Merkel, Donald Tusk a declarat că Polonia lucrează la planuri de contingență pentru situația în care va izbucni un război civil în Ucraina.

  "Țările cu care se învecinează Ucraina, în particular cele care compun grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia) se pregătesc, desigur, pentru diverse scenarii", a spus Tusk, citat de EuObserver.

  El a adăugat că un grup de experți din cele patru țări ale grupului de la Vișegrad pregătesc o soluție pentru scenariul în care Rusia sistează aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, țară tranzitată de țevile care asigură necesarul de gaze pentru majoritatea țărilor europene. "Ne concentrăm pe evitarea unor astfel de scenarii, în care să se confruntăm cu situații de urgență", a punctat liderul de la Varșovia.

  Prezent și el în Germania, Traian Băsescu, președintele României, țară care se învecinează la nord cu Ucraina, nu a inclus în discursul său aspecte similare celor prezentate de Donald Tusk, însă a blamat un "eșec ak UE", acela de a nu remarca faptul că țările care au făcut parte din URSS au o sensibilitate diferită vis-a-vis de UE sau NATO, față de foste state comuniste precum România sau Polonia.

  Trei scenarii pentru finalul crizei de la Kiev:

  1. Soluția de compromis. Ucraina nu ia măsuri drastice în defavoarea relațiilor cu Rusia, dar se angajează serios pe drumul european, cu un orient de aderare la Uniune care să-i mulțumească pe protestatarii pro-Occident. Aici intervine rolul Uniunii Europene care trebuie să propună Ucrainei un proiect european viabil, cu un substanțial ajutor economic.

  2. Viktor Ianukovici desprinde Estul. Analiștii iau serios în calcul ipoteza secesiunii, în contextul în care, deocamdată, cele două facțiuni nu cedează, iar compromisurile sunt insignifiante în raport cu dimensiunea conflictului. Există o paletă largă de considerende care vine în sprijinul acestui posibil deznodământ. Spre exemplu, în Estul Ucrainei rezidenții vorbesc rusește, sunt ortodocși și loiali Patriarhiei Moscovei, în timp ce ucrainenii din Vest sunt catolici și loiali Patriarhiei Kievului. (O expunere mai amplă a acestor factori o găsiți în articolul lui Bogdan Chirieac - "Ucraina, în război civil")

  3. Rusia folosește mijloace militare. Acest ultim scenariu este extrem, puțin probabil, dar nu trebuie exclus datorită valențelor geostrategice ale Ucrainei, care este în același timp și un important bazin agricol și carbonifer. Iar în timp ce pentru Vest gândirea în termeni militari poate părea arhaică, pentru Rusia nu este. Trebuie menționat că Vladimir Putin a exclus în numeroase ieșiri publice varianta unei intervenții militare în Ucraina. Mai mult, el a respins comparația cu anul 2008, atunci când Rusia a folosit forță militară în conflictul din Georgia, al provinciilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud. În timpul conferinței de presă maraton de la finele anului trecut, liderul de la Kremlin sublinia că Rusia nu-și face probleme în privința celor două porturi de mare importanță pe care le are în Ucraina, Sevastopol și Odessa, pentru că Moscova le controlează sub un contract semnat cu Kievul.

  Rolul Generalului Iarnă

  Nevoile și amenințările asimetrice cu care se confruntă statele membre UE au lăsat organismul european vulnerabil pe frontul securității energetice. Situația devine cu atât mai delicată cu cât Rusia are mâna deasupra robinetului cu gaze naturale într-o iarnă care a lovit năprasnic Europa, mai ales partea Sud-Estică. Dacă Moscova sistează exportul, cele mai multe țări ar putea rezista 2-3 zile cu rezervele stocate în depozitele subterane.

  Cum va face față UE unui astfel de scenariu?

  Articol preluat de pe http://www.dcnews.ro/

Postări populare

Ultimele comentarii