Fraude

20 de fraude pe care trebuie să le recunoști

Fraudele prezentate mai jos sunt metode reale documentate de autorități și organisme oficiale. Aceeași metodă poate apărea sub forme diferite, iar infractorii pot combina mai multe tehnici pentru a câștiga încrederea victimei, pentru a obține bani sau pentru a colecta date personale și financiare.

• ✓
  1. Phishing – mesajul fals de la bancă Phishing-ul este o metodă de fraudă prin care infractorul încearcă să determine victima să creadă că interacționează cu o bancă, o companie, un magazin online sau o altă instituție legitimă.
  
  Mesajul poate ajunge prin e-mail, SMS sau alte servicii de mesagerie și poate anunța o problemă cu un cont, o plată, o autentificare ori o verificare de securitate. Pentru a determina victima să reacționeze rapid, mesajul poate sugera că accesul la cont va fi blocat sau că există o tranzacție suspectă.
  
  De regulă există un link către o pagină falsă. Aceasta poate copia aspectul site-ului real și poate solicita parola, datele cardului, PIN-ul sau alte informații confidențiale. Datele introduse sunt astfel transmise infractorului.
  
  Un semnal important este presiunea de a acționa imediat. Contul trebuie verificat direct prin aplicația sau site-ul oficial, nu prin linkul primit într-un mesaj suspect.
  
  Sursa informației: FBI – Spoofing and Phishing
• ✓
  2. Smishing – phishing prin SMS Smishing-ul este forma de phishing realizată prin SMS sau prin mesaje trimise pe telefon.
  
  Victima poate primi un mesaj care pare să provină de la o bancă, un curier, un magazin online sau o instituție. Mesajul poate spune că există o problemă cu livrarea unui colet, că trebuie plătită o taxă sau că trebuie confirmată o anumită informație.
  
  De obicei este inclus un link. Accesarea acestuia poate deschide o pagină falsă care solicită date personale, date bancare, parole sau informații de autentificare.
  
  Mesajul poate părea foarte convingător deoarece folosește numele și imaginea unei companii cunoscute. Verificarea trebuie realizată direct în aplicația sau pe site-ul oficial al companiei, fără folosirea linkului primit în SMS.
  
  Sursa informației: INTERPOL – Social Engineering Scams
• ✓
  3. Vishing – apelul telefonic fals Vishing-ul este o fraudă realizată prin telefon. Infractorul sună victima și pretinde că este reprezentantul unei bănci, al unei companii, al unei instituții sau al unei autorități.
  
  Apelantul poate afirma că există o tranzacție suspectă, o problemă de securitate, un cont blocat sau o altă situație urgentă. Scopul este să creeze teamă și să determine victima să acționeze fără să verifice informația.
  
  Pot fi solicitate coduri de autorizare, parole, date de card sau transferuri de bani într-un presupus cont sigur. O instituție legitimă nu trebuie presupusă doar pe baza numărului afișat pe telefon.
  
  Apelul trebuie închis, iar instituția trebuie contactată separat folosind numărul oficial.
  
  Sursa informației: INTERPOL – Social Engineering Scams
• ✓
  4. Spoofing – identitatea falsificată Spoofing-ul presupune falsificarea identității digitale pentru ca o comunicare să pară că provine de la o persoană sau organizație de încredere.
  
  Infractorul poate modifica sau imita o adresă de e-mail, un număr de telefon, un nume de expeditor sau adresa unui site. Uneori diferența față de adresa reală poate fi foarte mică: o literă, un simbol sau o cifră poate fi schimbată.
  
  Scopul este de a face victima să creadă că mesajul este autentic și să o determine să transmită bani, date personale, parole sau alte informații sensibile.
  
  Faptul că un mesaj afișează numele unei persoane sau al unei companii cunoscute nu înseamnă că mesajul este autentic.
  
  Sursa informației: FBI – Spoofing and Phishing
• ✓
  5. Business Email Compromise (BEC) Business Email Compromise este o fraudă care vizează comunicarea și plățile unei companii.
  
  Infractorul poate compromite un cont de e-mail sau poate crea o adresă foarte asemănătoare cu cea a unui angajat, director sau furnizor. Ulterior trimite o solicitare care pare legitimă.
  
  De exemplu, angajatului i se poate spune că trebuie schimbat contul bancar al unui furnizor, că trebuie efectuată urgent o plată sau că trebuie cumpărate carduri cadou.
  
  Problema este că solicitarea pare să provină din interiorul companiei. O verificare independentă a plății, printr-un canal deja cunoscut, poate preveni pierderile.
  
  Sursa informației: FBI – Business Email Compromise
• ✓
  6. Frauda cu investiții false În această schemă victimei i se prezintă o oportunitate de investiție care pare foarte profitabilă și, uneori, aproape lipsită de risc.
  
  Oferta poate apărea în reclame, pe rețele sociale, prin mesaje sau în urma unui apel telefonic. Infractorii pot folosi presupuse platforme financiare, consultanți falși sau rezultate fabricate pentru a crea impresia că investiția produce profit.
  
  Uneori victimei i se permite să retragă o sumă mică la început. Acest lucru poate crește încrederea și o poate determina să depună sume mai mari.
  
  Când încearcă să retragă banii, pot apărea taxe, comisioane sau alte cereri de plată. În realitate, profitul afișat pe platforma frauduloasă poate să nu existe.
  
  Sursa informației: INTERPOL – Investment/Boiler Room Fraud
• ✓
  7. Frauda cu criptomonede Frauda cu criptomonede folosește promisiunea unor câștiguri financiare pentru a determina victima să transfere bani sau criptomonede către infractori.
  
  Într-o variantă documentată de FBI, victima poate fi atrasă prin rețele sociale, mesaje sau printr-o relație construită treptat. I se prezintă o presupusă oportunitate de investiție și este direcționată către o platformă falsă.
  
  Platforma poate avea un aspect profesionist și poate afișa un portofoliu cu profituri. Aceste valori sunt însă controlate de infractori și nu reprezintă neapărat bani disponibili pentru retragere.
  
  Când victima dorește să retragă banii, i se pot solicita noi plăți sub forma unor taxe sau comisioane.
  
  Sursa informației: FBI – Cryptocurrency Investment Fraud
• ✓
  8. Romance scam – falsa relație sentimentală Romance scam-ul începe de obicei cu un profil fals pe o platformă de întâlniri, o rețea socială sau un serviciu online.
  
  Escrocul construiește treptat o relație de încredere cu victima. Conversațiile pot deveni frecvente și personale, iar infractorul poate pretinde că are sentimente reale sau că dorește să întâlnească victima.
  
  După construirea încrederii apare o problemă urgentă: o călătorie, o boală, o datorie, o situație familială sau un alt pretext pentru care sunt solicitați bani.
  
  Cererea poate fi repetată și poate crește în timp. Faptul că persoana comunică zilnic cu victima nu demonstrează că identitatea sau povestea sunt reale.
  
  Sursa informației: FTC – Romance Scams
• ✓
  9. Falsul reprezentant al unei instituții În această metodă, infractorul pretinde că lucrează pentru o instituție, o autoritate sau o companie legitimă.
  
  Poate afirma că victima are o datorie, o amendă, o problemă administrativă sau o situație juridică urgentă. Folosirea unei poziții de autoritate are scopul de a determina victima să creadă că trebuie să acționeze imediat.
  
  Infractorul poate solicita bani, date personale sau informații bancare. Uneori poate folosi numele și sigla unei instituții reale pentru a face povestea mai convingătoare.
  
  O instituție trebuie contactată separat, folosind datele oficiale publicate de aceasta.
  
  Sursa informației: FTC – Impersonator Scams
• ✓
  10. Frauda cu facturi Frauda cu facturi vizează în special firmele și persoanele care efectuează plăți către furnizori.
  
  Victima poate primi o factură falsă sau un mesaj care pare să provină de la un furnizor real. În alte situații, infractorul anunță o presupusă schimbare a contului bancar al furnizorului.
  
  Dacă plata este făcută fără verificare, banii ajung într-un cont controlat de fraudator.
  
  Este recomandată verificarea oricărei modificări a datelor bancare printr-un canal independent, de exemplu prin apelarea furnizorului folosind numărul cunoscut anterior.
  
  Sursa informației: Europol – Cyber Scams
• ✓
  11. Magazin online fals Un magazin online fals este construit pentru a părea un comerciant legitim.
  
  Site-ul poate folosi fotografii profesionale, logo-uri, recenzii și reduceri pentru a crea impresia că este un magazin real. Prețurile extrem de mici pot fi folosite pentru a determina cumpărătorul să plătească rapid.
  
  După efectuarea plății, produsul poate să nu fie livrat, poate fi livrat un produs diferit sau site-ul poate dispărea.
  
  Înainte de cumpărare trebuie verificată identitatea comerciantului, existența firmei, datele de contact, condițiile de vânzare și reputația site-ului.
  
  Sursa informației: Europol – Fraudulent Sites
• ✓
  12. Produsul inexistent pe platformele de anunțuri În această metodă, fraudatorul publică un produs aparent real pe o platformă de anunțuri sau pe o rețea socială.
  
  Prețul poate fi mult mai atractiv decât prețul obișnuit, iar vânzătorul poate utiliza fotografii copiate de pe alte anunțuri.
  
  Cumpărătorului i se poate cere să plătească în avans sau să continue conversația în afara platformei. După primirea banilor, vânzătorul poate întrerupe comunicarea.
  
  Un preț neobișnuit, presiunea pentru plata imediată și refuzul de a utiliza metode de plată protejate sunt semnale importante de avertizare.
  
  Sursa informației: FBI – Common Frauds and Scams
• ✓
  13. Falsa livrare a unui colet Victima primește un mesaj care pare să provină de la un serviciu de curierat și este informată că un colet nu poate fi livrat.
  
  Mesajul poate susține că adresa este greșită, că trebuie plătită o taxă sau că este necesară confirmarea datelor de livrare.
  
  De multe ori mesajul include un link. Linkul poate duce la un site fals care solicită date personale sau bancare și poate încerca să convingă victima să efectueze o plată.
  
  Este recomandat ca expedierea să fie verificată direct pe site-ul oficial al curierului, folosind adresa introdusă manual sau aplicația oficială.
  
  Sursa informației: FTC – Package Delivery Scam
• ✓
  14. Falsa ofertă de muncă Frauda cu locuri de muncă începe printr-o ofertă care pare atractivă și poate promite salarii mari, muncă de acasă sau câștiguri rapide.
  
  Escrocul poate folosi numele unei companii reale și poate organiza chiar un presupus interviu. După aceea solicită bani pentru echipament, instruire, certificări sau alte presupuse costuri.
  
  În alte variante, victima este determinată să ofere date personale și bancare sau să depună propriii bani pentru a putea continua activitatea.
  
  Un angajator legitim nu ar trebui să ceară unui candidat să plătească pentru promisiunea unui loc de muncă.
  
  Sursa informației: FTC – Job Scams
• ✓
  15. Frauda cu suport tehnic fals În această fraudă, infractorul pretinde că oferă suport tehnic pentru calculator, telefon, bancă, servicii online sau chiar platforme de criptomonede.
  
  Victimei i se poate afișa o alertă falsă pe internet sau poate fi contactată prin telefon. Escrocul susține că există o problemă gravă care trebuie rezolvată imediat.
  
  Pentru a „repara” problema, poate solicita instalarea unui program, acces la distanță, parole sau o plată.
  
  Odată ce primește acces, infractorul poate încerca să fure bani, date personale sau alte informații stocate pe dispozitiv.
  
  Sursa informației: FBI – Tech Support Scams
• ✓
  16. Falsa recuperare a banilor Această metodă îi vizează adesea pe oamenii care au pierdut deja bani într-o altă fraudă.
  
  O persoană îi contactează și pretinde că este avocat, specialist financiar, investigator sau expert în recuperarea fondurilor.
  
  I se spune victimei că banii pot fi recuperați, dar înainte trebuie plătită o taxă, un comision sau un presupus cost administrativ.
  
  După efectuarea plății pot apărea noi cereri de bani. Astfel, victima este exploatată pentru a doua oară.
  
  Orice promisiune de recuperare garantată a banilor trebuie verificată independent înainte de efectuarea unei plăți.
  
  Sursa informației: FBI – Common Frauds and Scams
• ✓
  17. Abonamentul ascuns Unele fraude comerciale folosesc oferte care par gratuite sau foarte ieftine, dar care introduc consumatorul într-un abonament cu plăți recurente.
  
  Victima poate introduce datele cardului pentru o ofertă inițială și poate descoperi ulterior că sunt efectuate retrageri repetate.
  
  Problema poate apărea atunci când condițiile privind plata recurentă sunt prezentate neclar sau sunt ascunse în termenii și condițiile unei oferte.
  
  Înainte de plată trebuie verificat costul total, frecvența plăților, durata abonamentului și modul prin care acesta poate fi anulat.
  
  Sursa informației: FTC – Billing and Payment
• ✓
  18. Falsa donație și falsa strângere de fonduri Frauda prin donații exploatează dorința oamenilor de a ajuta persoane aflate în dificultate, victime ale unor dezastre sau cauze prezentate drept urgente.
  
  Escrocii pot folosi fotografii și povești emoționale și pot copia numele unor organizații reale. Campania poate apărea pe rețele sociale, prin e-mail, telefon sau platforme de crowdfunding.
  
  Banii ajung însă la fraudatori și nu la cauza prezentată. După evenimente foarte mediatizate pot apărea rapid astfel de campanii false.
  
  Organizația și campania trebuie verificate separat înainte de efectuarea donației.
  
  Sursa informației: FBI – Charity and Disaster Fraud
• ✓
  19. Falsul mesaj de la un prieten sau membru al familiei Victima primește un mesaj care pare să provină de la un prieten, copil, nepot, partener sau altă persoană cunoscută.
  
  Mesajul spune de obicei că persoana are o problemă urgentă și că are nevoie imediată de bani. Poate fi vorba despre pierderea telefonului, o problemă financiară, o călătorie sau o situație medicală.
  
  În unele cazuri escrocul poate folosi tehnici moderne pentru a imita identitatea sau vocea unei persoane reale.
  
  Nu trebuie trimise bani numai pentru că mesajul pare să provină de la cineva cunoscut. Persoana trebuie contactată separat printr-un număr sau canal deja cunoscut.
  
  Sursa informației: FTC – Impersonator Scams
• ✓
  20. Furtul de identitate și folosirea datelor personale Furtul de identitate apare atunci când infractorii obțin și folosesc datele unei alte persoane fără autorizație.
  
  Datele pot include nume, adresă, date de identificare, informații bancare, parole, fotografii sau alte informații personale.
  
  Aceste informații pot fi utilizate pentru impersonare, deschiderea unor conturi, efectuarea unor tranzacții sau realizarea altor fraude.
  
  Datele personale pot fi obținute prin phishing, site-uri false, profiluri false, atacuri asupra conturilor sau formulare frauduloase.
  
  Este important ca informațiile personale și financiare să fie transmise numai unor destinatari verificați și prin servicii oficiale.
  
  Sursa informației: FBI – Identity Theft Victim Resources