Marea prigonire sau pentru ce sînt judecaţi generalii?

Nu este departe ziua cînd se vor împlini trei ani de cînd Moldova a fost zguduită de evenimentele din aprilie 2009, care s-au soldat cu revolte în masă şi devastarea clădirilor publice. Organele de lege pînă acum nu au anunţat numele organizatorilor şi sponsorilor acestor acţiuni. În loc de o investigare obiectivă şi imparţială, continuă judecata împotriva celor care au apărat simbolurile de stat şi au împiedicat moartea mai multor tineri. Se ştie că în majoritatea altor ţări care au trecut prin manifestaţii masive de protest, oamenii legii acţionau mult mai rigid, incluiv cu demonstranţii. Ca urmare, situaţia de multe ori ieşea de sub control şi ducea, pe de o parte, la numeroase victime, dar şi la maşini arse, bănci, clădiri de birouri şi centre comerciale devastate.

Anume în astfel de condiţii, revoluţiile triumfau. În ţara noastră, acest scenariu nu a avut loc. Cei care nu au admis o asemenea cotitură a evenimentelor în Moldova, mai tîrziu au nimerit pe banca acuzaţilor. Printre aceştia sînt şi oficialii de rang înalt, şi tinerii poliţişti, mulţi dintre care au simţit pe pielea lor agresiunea protestatarilor, şi loviturile bolovanilor aruncaţi de mulţime. Cu cîteva luni mai tîrziu, unii dintre aceşti poliţişti au fost acuzaţi de comiterea unor acte ilicite împotriva participanţilor la revolte. Ca urmare a evenimentelor din aprilie, împotriva angajaţilor MAI au fost intenţionate 60 de dosare penale pentru abuz de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu. În timp ce autorităţile locale plătesc sume mari pentru despăgubiri civililor răniţi în timpul revoltelor din 7 aprilie (inclusiv pogromiştilor activi), poliţiştii sînt supuşi prigonirilor şi procedurilor de anchetă.

Mulţi merg la procuratură ca la serviciu şi au fost nevoiţi, în mod voluntar-forţat, să demisioneze de la Ministerul Afacerilor Interne. Deja de mult timp procesul împotriva celor doi generali – fostului şef al Ministerului Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc şi fostul comisar al capitalei Vladimir Botnari, s-a transformat într-o farsă. Ex-ministrul de interne este acuzat de către procurorii de neglijenţă în serviciu care a dus la moartea unei persoane, precum şi de admiterea violenţei împotriva protestatarilor. Asemenea învinuiri sînt înaintate şi fostului comisar şef al capitalei. Luna trecută la Judecătoria Centru a fost audiat ex-preşedintele Vladimir Voronin care a calificat evenimentele din 7 aprilie drept tentativă de lovitură de stat. Potrivit lui Voronin, pentru aceasta poartă responsabilitate unii din actualii lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană. Dosarul se destramă în ochii noştri – mai mulţi martori au vorbit în favoarea inculpaţilor, dînd dovezile nevinovăţiei lor. Acum, judecătorul se confruntă cu o alegere dificilă: între a se ghida de bunul simţ şi circumstanţele obiective sau a ceda Procuraturii.

În Moldova mai mulţi servitori ai Femidei au pus crucea pe cariera lor profesională, pronunţînd sentinţe la comandă politică. Între timp, investigarea cazului celor doi generali durează din iunie 2010 şi toţi termenii rezonabili pentru pronunţarea unui verdict au expirat. Ofiţerii de poliţie se consideră nevinovaţi. Acuzaţia de neglijenţă, înaintată împotriva fostului ministru, subînţelege şi faptul că el nu a dat ordinul de a interveni în forţă împotriva protestatarilor. Însă, la momentul de atunci, în paza circulară din jurul clădirilor administraţiei prezidenţiale şi a Parlamentului, Gheorghe Papuc avea la dispoziţie doar 1355 de soldaţi şi ofiţeri, în timp ce numărul protestatarilor se estima la 30-40 de mii. Aceştia ar fi putut opriţi doar prin forţă, ceea ce a fost categoric respins de către conducerea ţării care i-a interzis ministrului să-i înarmeze pe poliţiştii. Şi este greu de polemizat pe marginea acestei decezii. În primul rînd, protestatarii ar fi putut sustrage armele şi s-ar fi împuşcat unii pe alţii. În al doilea rînd, suprimarea protestatarilor cu siguranţă ar fi provocat pierderi umane considerabile, în special, în rîndul copiilor şi adolescenţilor. Liderii de ieri recunosc că şi-au depăşit, în oarecare măsură, atribuţiile prin interzicerea poliţiştilor de a se înarma, însă nu regretă.
noi.md