Escrocherii caritabile!

Luni, 1 noiembrie 2010 13:52

Am publicat mai jos drama unei familii de muzicieni de la Orchestra Radio. Băiețelul lor a fost operat de un excepțional neurochirurg, Sergiu Stoica. Acum e în convalescență după extirparea unei tumori craniene. Renata a postat pe blogul meu un comentariu care a deschis o cutie a Pandorei cu o tema despre care am mai scris, la scurt timp dupa ce am inceput campania umanitară ”Din inimă pentru copii”. La vremea respectivă (apoi ulterior), începusem să descopăr lucruri urâte, poate dincolo de limita legii, care m-au făcut să stabilesc niște reguli clare în ceea ce privește întrajutorarea semenilor aflați în situații critice, incluși în campania pe care o desfășor prin ziarul Click!.

Exact aceste aspecte le sesizează acum Renata. Citiți-i textul, apoi vor urma explicațiile mele! E bine de știut fiindcă, la urma-urmei, e vorba de escroci ce pot specula și profita de latura umană a multora dintre noi. Consider că, dacă politicul a putut să ne încalece destinele aproape pe nesimțite, măcar societatea civilă să o păstrăm cu spirit curat. Se pare că singura soluție rămasă în acest moment este să ne ajutăm unii pe alții. În state mult mai dezvoltate, asta e deja o filozofie de viață.

Scrie Renta, in legătură cu drama micuțul Victor Răileanu:

”Circulă pe net, via mail, nişte modele de scrisori care conţin a) o persoană care necesită urgent ajutor material, b) unul-două nume de medici cunoscuţi care s-au ocupat de caz,c) un cont bancar pentru donaţii.
Uneori, aceiaşi oameni primesc acelaşi mail după un an sau doi. Pacientul este în aceeaşi fază critică, dacă s-au anexat fotografii , acestea sunt tot alea de acum doi ani, demersul e la fel de disperat… Înţelegi? O escrocherie.
Cu doi ani în urmă, CTP-ul a publicat un editorial foarte frumos, melodramatic, despre o fetiţă de 14 ani care nu ştiu ce boală avea, gravă, dar scrisese o poezie genială pentru un copil (o cita şi el) şi solicita cititorilor atenţie, compasiune etc…
În cel mult două ceasuri, cititorii lui i-au transmis de pe net, linkurile către povestea lui, fetiţa avea alte naţionalităţi, poezia era tradusă în alte limbi… la rădăcina lanţului se afla un psiholog care construise povestea şi poezia copilei şi-l lansase în virtual cu ani în urmă, ca experiment.
Exact aşa primise şi CTP-ul scrisoarea, ba chiar era semnată cu numele unui medic real şi destul de cunoscut, român de astă dată.

Te-am plictisit cu preambulul ăsta ca să te rog să verifici (tu ai posibilitatea) dacă dr. Sergiu Stoica a avut un pacient cu numele şi diagnosticul din scrisoare şi dacă poate confirma veridicitatea cazului şi situaţia actuală.
Sunt puţin suspicioasă fiindcă singura informaţie de care te poţi lega în scrisoare este “dr. Sergiu Stoica”. Dacă-l cauţi pe net, îl găseşti cu un interviu în AS, de unde afli că e un tânăr neurochirurg revenit în 2007 la Sp. Marie Curie, după o specializare în străinătate, un om deosebit, un “doctor fără de arginţi”.
Scrisoarea începe cu toate acele elemente care pot capta compasiunea, dar nu divulgă niciun nume de spital. Dacă în cazul celui “de stat” ar fi de înţeles (zice acolo ceva de condiţii insuportabile), în cazul celui privat, unde va avea loc intervenţia (a avut loc ieri!), numele clinicii şi adresa erau oarecum obligatorii.
Un simplu telefon la recepţia clinicii ar fi verificat dacă au un pacient pe nume… programat la intervenţie în ziua de… şi, deşi aceste informaţii sunt confidenţiale, fiind vorba despre un copil şi explicând că vrei să-l ajuţi, cred că le-ai fi primit.

Ce date precise avem în scrisoare?
un nume propriu de medic care l-a tratat anterior
un număr de cont
un număr de telefon (unde poţi întreba – dacă ţi se răspunde, sunteţi familia R.?)

Plus stimulul emoţional – că operaţia are loc AZI, e vorba de un copil, nevoia de bani e presantă, dacă e să-i ajuţi, fă-o acum! Repede!

Dacă tu verifici că datele sunt reale şi certifici cu un update, că toată povestea asta nu e o modalitate de a colecta bani de la persoane cu suflet bun, contribuim şi noi (farmacia).”

Ramona are dreptate, când face referiri generale. Sunt mulți escroci și s-au constituit chiar niște rețele de ”piariști”, care fac site-uri umanitare, falsifică documente medicale, conturi etc. Așa cum v-am spus, am descoperit și eu micimi de genul acesta. De aceea, în cadrul campaniei ”Din inimă pentru copii” nu includem decât copii pe care fie i-am găsit noi în spitale (cei mai mulți), fie avem acte medicale verificate, iar dacă locuiesc în provincie, corespondenții ziarului verifică situația în teren. Nu putem ajuta pe toată lumea care ni se adresează ci preluăm doar cazurile care chiar sunt la limită. Avem și un consilu medical, cu care ne consultăm. Apoi, noi urmărim cazul fiecărui copil, pentru a vedea evoluția și pentru a arăta oamenilor care au ajutat ce efect a avut gestul lor de suflet. Copiii aceștia, de care ne-am ocupat, fac parte din marea familie a campaniei ”Din inimă pentru copii”.

Cazul lui Victor Răileanu, băiețelul de la care a pornit acest text, este perfect real. Altfel nu l-aș fi pus pe blog. Tatăl său, Oleg Răileanu, a fost trompetist in bandul lui Ștefan Bănică junior. De aceea, acesta a făcut în cadrul emisiunii de vineri seara, ”Dansez pentru tine”, referire la el. Victor ieșiese din operație și era la Terapie Intensivă. Cine poate ajuta, rog sa o faca!

Simona Ionescu Luni, 1 noiembrie 2010 13:52
               
Republicare cu permisiune primita de la Agentia de Investigatii Media