Justiția din Moldova va ajunge pe mîini străine?


 Foto: capitala.ro

Despre
veniturile judecătorilor moldoveni se scriu legende, reieșind din
nivelul de trai ce nu corespunde salariului, chiar ținînd cont de
ultimele majorări semnificative ale lefurilor. La completarea
declarației unii slujitori ai lui Thenis se prezintă drept funcționari
modești, iar în realitate mulți reprezentanți ai mediului de afaceri ar
putea fi geloși pe imobilul și averea lor. Pentru a evita degradarea
corpului judecătoresc, autoritățile sunt gata să dea justiția
moldovenească pe mîinile judecătorilor străini.

Salariul european + premiul președintelui

La
începutul anului curent s-a produs un eveniment așteptat de toți
slujitorii lui Themis – a fost lansată prima etapă de majorare a
salariilor pînă la nivelul european. În anii 2015-2016, judecătorii vor
primi suplimente bănești. Anul acesta, în judecătoriile din primul nivel
au început să primească salarii de la 10,2 mii pînă la 11,9 mii, iar
cei de la Curtea de Apel – de la 13,5 mii pînă la 14,5 mii lei.

Cele
mai mare salarii în sistemul judecătoresc al Moldovei le au membrii
Curții Constituționale, Curții Supreme de Justiție (CSJ) și președintele
Consiliului Suprem al Magistraturii. De pe 1 ianuarie, membrii CSJ
primesc de la 16,2 mii pînă la 17 mii de lei. Aproape 17 mii de lei
constituie salariul membrilor Curții Constituționale. Conducătorii
acestor instanțe, precum și ai Consiliului Suprem al Magistraturii au
dreptul la un supliment în mărime de 20% la salariu.

Însă în
realitate, veniturile multor judecători moldoveni, în special, din
instanțele superioare, sunt cu mult mai mari. Acest lucru se întîmplă
din contul diferitelor suplimente, deși această practică nu este
salutată de către Comisia de la Veneția a Consiliului Europei.
Judecătorii primesc regulat așa-zisul „ajutor material” și premii,
achitarea cărora, de regulă, nu este justificată în nici un fel.

Dacă
anterior, prin această metodă era compensat salariul mic, atunci după
majorarea de trei ori a lefurilor, au început să arate ca niște
cheltuieli neraționale a mijloacelor bugetare. Pe de altă parte,
judecătorii devin dependenți de președintele judecătoriei, de competența
căruia este acordarea ajutorului material.

Pensia prin judecată

Se
pare că majorarea salariilor pentru judecători va costa bugetul public
mai mult decît era planificat. Anul curent, s-a majorat numărul de
plîngeri înaintate statului de foștii judecători, care se află în
demisie de onoare, sau altfel spus, la pensie. Profitînd de formulările
neunivoce ale legislației moldovenești, ei cer ca pensiile lor să fie
racordate la noile salarii.

Printre pionerii acestei nișe
figurează fosta judecătoare a Curții Constituționale Valeria Șterbeț,
care în februarie trecut și-a dat demisia și a ieșit la pensie. Pînă la
obținerea mandatului de șase ani la Curtea Constituțională, ea a condus
Curtea Supremă de Justiție și a ocupat funcția ministru al Justiției.

Inițial,
pensia ei constituia circa 10 mii de lei. Prin decizia judecății,
Valeria Șterbeț a obținut anul trecut o recalculare a pensiei cu o mie
și ceva. După majorarea salariilor în domeniul justiției, ea a obținut
majorarea achitărilor lunare pînă la 19,3 mii de lei.

Fosta
judecătoare a invocat prevederile legislației, potrivit cărora pensiile
foștilor judecători trebuie să corespundă salariilor succesorilor lor.
Această regulă este valabilă în sistemul judecătoresc și nu este
aplicabilă pentru alte categorii de populație. Deoarece salariul
actualului președinte al CSJ Mihai Poalelungi constituie 20,3 mii de
lei, Valeriei Șterbeț i-a fost calculată o pensie în mărime de 95% din
salariul acestuia.

Donații pentru judecători

Totuși,
mulți judecători ajung în centrul atenției opiniei publice nu din cauza
salariului sau pensiei oficiale, ci datorită altor venituri financiare.
Astfel, președintele judecătoriei sectorului Rîșcani din Chișinău, Oleg
Melniciuc, nu o dată a figurat în scandalurile apărut în jurul banilor
și proprietăților lui și ai rudelor acestora.

Inițial, s-a
constatat că mama judecătorului, o femeie de 76 de ani, este proprietara
unor imobile, estimate de experți la milioane de lei. Pe numele femeii,
care a lucrat toată viața în colhoz, au fost scrise un teren și spații
comerciale din Chișinău. Judecătorul a explicat că mama lui a cîștigat
singură bani pentru procurarea imobilului.

Apoi, au apărut
întrebări față de ultima declarație pe venit a lui Oleg Melniciuc, în
care au fost incluse donații în lei și euro, în valoare totală de circa
120 mii lei. Potrivit judecătorului, el a primit acești bani de la
maică-sa care are un venit stabil din arenda imobilului din Chișinău. O
parte din sumă i-a fost donată judecătorului de către socrul său, care
lucrează șofer la o companie de construcții din Moscova, cîștigînd circa
o mie de euro pe lună.

Deoarece Oleg Melniciuc nu a anexat la
declarație nicio probă privind obținerea donațiilor, Centrul Național
Anticorupție (CNA) a început verificarea informației prezentată.
Judecătorul a fost obligat să confirme că el are venituri ilegale. CNA
i-a oferit președintelui judecătoriei o perioadă suplimentară de timp
pentru căutarea și prezentarea documentelor de proveniență a
patrimoniului și a mijloacelor bănești.

Surse din cadrul CNA au
comunicat pentru portalul nostru că în prezent continuă verificarea
averii judecătorului. În prezent, în vizorul Centrului se mai află
cîțiva judecători, printre care și președintele Curții de Apel Chișinău,
Ion Pleșca. Cazul lui a fost transmis spre reexaminare, deoarece
judecătorul a indicat în declarație și datoriile față de banca fiului
său, unde în calitate de gaj este indicat apartamentului lui Pleșca.

„În
ultimii ani, în legislație au fost introduse multe modificări
anticorupție, însă aceasta mai are lacune, care reduce la zero practic
toate modificările, - menționează unul dintre experții noștri. – Astăzi,
organele competente sunt lipsite, de facto, de posibilitatea de a
verifica diferența reală dintre veniturile și cheltuielile
funcționarului, nemaivorbind deja despre rudele și persoanele apropiate.

În
esență, oricine poate declara că a primit o donație de 50 de mii de
euro sau orice altă sumă în lei. Pentru a evita scandalurile,
funcționarul chiar poate prezenta o confirmare, spre exemplu, un
document avizat notarial. Deși, conform legislației, donația bănească nu
trebuie confirmată prin documente și, în rezultat, sunt create premise
pentru justificarea oricărei sume, cheltuite într-o perioadă sau alta”.

„Spălătorie” internațională, sub acoperirea instanțelor judecătorești

Scandalurile
urmează unul după altul, pătînd tot mai mult reputația corpului
judecătoresc din Moldova. În ultima istorie figurează circa 30 mild.
dolari scoși din Rusia – o cifră fantastică chiar și pentru țările
europene. Potrivit datelor organelor de drept, acești bani au fost
spălați prin Moldova, utilizînd sistemul nostru bancar și cel judiciar.
Potrivit
oamenilor legii, banii murdari aparțin infractorilor și funcționarilor
corupți din toată lumea, care doresc să „curețe” banii obținuți ilegal,
pentru a putea opera cu ei fără suspiciuni. Instanțele judecătorești din
Moldova asigurau acoperirea juridică și apărarea de organele de
reglementare. Este evident, că judecătorii locali au deservit interesele
lumii interlope nu de bună voie.

„O întrebare deschisă către
Ambasada SUA la Chișinău. Pentru ce au fost cheltuite peste 600 de
milioane de dolari?”, a scris pe pagina sa de pe rețelele de socializare
Ion Sturza după ce detaliile acestui scandal au ajuns pe paginile
presei occidentale.

Autoritățile actuale, de fapt, își recunosc
impotența: au majorat salariile judecătorilor, le-au îmbunătățit
condițiile de muncă, au înnoit cadrele, iar nivelul corupției nu se
reduce. Mai mult, reprezentanții mediului de afaceri se plîng că poftele
slujitorilor lui Themis au crescut considerabil în ultima perioadă.

„Autoritățile
din Moldova nu știu cum să facă față corupției în sistemul
judecătoresc, - menționează unul dintre experții noștri. – Pe de altă
parte, la majoritatea reprezentanților elitei politice și ai
funcționarilor publici nu se atestă un interes în eradicarea acestui
fenomen.

Recent, premierul Iurie Leancă, a propus drept ieșire
din situație apelarea la ajutorul justițiarilor europeni, care în unele
cazuri i-ar putea înlocui pe judecătorii locali. Această practică a fost
aplicată în Europa. Este vorba despre statele care au aderat recent la
UE. În țară, pentru o perioadă îndelungată este trimisă o misiune, care
contribuie la reducerea nivelului de corupție și la reforma sistemului
judecătoresc.

Se știe că această formulă a fost deja examinată în
cadrul recentelor negocieri ale premierului cu noul comisar european
pentru vecinătate și extindere. În prezent este format un grup de lucru
din experți europeni și moldoveni, care va formula propuneri privind
implicarea judecătorilor europeni.

Însă este puțin probabil că
aceasta va fi o soluție pentru Moldova. Pe de o parte, ajutorul
colegilor străini ar putea fi respins de judecători, considerînd că
astfel va fi limitată independența lor. Totodată, în majoritatea
țărilor, care au apelat la această soluție, judecătorii străini emiteau
singuri decizii, adică participau nemijlocit la procesul judiciar. Nu
are rost transmiterea tuturor pîrghiilor în mîinile străinilor, deoarece
în instanțele judiciare, deseori, sunt hotărîte probleme, legate de
securitatea națională, managementul de stat și alte momente importante.

Totodată,
pentru implementarea proiectelor îndreptate împotriva corupției au fost
cheltuite zeci de milioane de euro, iar efectul este aproape de cel
minim. Este evident că o parte din aceste mijloace, de asemenea, a ajuns
în buzunarele funcționarilor corupți. Cineva trebuie să poarte
răspundere pentru aceste fărădelegi, iar judecătorii străini nu vor
putea face nimic”.

Postări populare

Ultimele comentarii