Laptele de la țară intră în ilegalitate

De la 1 ianuarie, în România nu va mai putea fi comercializat decât lapte conform. Sute de mii de țărani care mai câștigau ceva bani din vânzarea laptelui la piață rămân fără principala sursă de venit, iar statul pierde, deoarece aceștia nu vor mai plăti nici măcar taxa pentru închirierea tarabelor.

Numărul total de germeni existenţi în lapte nu trebuie să depăşească 100.000 de germeni/ml, iar numărul de celule somatice trebuie să fie sub 400.000 de celule/ml, pentru ca laptele să fie conform cu normele europene de calitate. Pentru a opri înmulțirea germenilor din lapte, acesta trebuie adus la o temperatură de cel mult 4 grade Celsius în termen de două ore de la muls. În aceste condiții, țăranii trebuie să facă investiții în echipamente, cum sunt tancurile de răcire.

Numai că oamenii nu au suficienți bani ca să cumpere aceste tancuri. „Dacă aveam bani, luam și tanc, că de pe urma vacilor trăim. Avem ceapă și cartofi în grădină, creștem păsări. Dar bani scoteam doar de la piață. Acum, ce să fac cu laptele?”, se întreabă Dumitru Cocoș, țăran din Neamț.

Omul are o vacă. Aduna laptele o săptămână, îl punea la prins, ca să facă brânză dulce, pe care o vindea la piață duminica. Laptele muls sâmbăta seara și duminică, cu mult înainte să cânte cocoșul, îl punea în PET-uri noi-nouțe, cumpărate la bax, iar clienții roiau în jurul lui. „Ajungeam la piață la 6 ca să prind loc cu vad, că știa lumea unde să mă găsească. Veneau profesori la mine, doctori, avocați. Aveam doi-trei și de la APIA. La 9 aveam taraba goală și până pleca cursa la 1 cumpăram și eu ce mai trebuia: zahăr, ulei, sare”, povestește bătrânul.

De pe urma vacii trăia și el și „băbușca”, dar și fiul, nora și cei trei copii. „Băiatul a lucrat la mai mulți patroni, e inginer. Dar a muncit vreo nouă luni și l-a tot amăgit că îi dă banii și acu a venit de Crăciun acasă și a zis „Tată, nu mi-au dat banii! Au băgat insolvență” și eu i-am zis lasă, tată, că ne descurcăm noi. Dar dacă nu mai am voie să vând, ce o să fac? Cu ce trimitem copiii la școală?”, spune acesta, frământându-și mâinile noduroase ca niște rădăcini răsucite, de trudă.

La câteva case mai la deal stă Ileana lui Victor. Bărbatul i-a murit și a rămas cu doi copii. Fata e la liceu la oraș, premiantă. Din pensia copiilor și a bătrânilor a cumpărat o vacă și s-a dus ani de zile cu lapte la piață duminica. De la 1 ianuarie 2014 nu-și va mai putea vinde laptele. „O să-l dau la porci, că n-am ce face cu el or îl vând la oamenii de vin la părinți, la țară. Numai că la oraș dădeam cu 5-6 lei sticla de doi litri, iar de acasă îl dau cu 3 lei sticla. Nici nu știu de unde o să îi mai dau fetei bani de chirie, că nu au avut loc la cămin și pentru ea”, ne-a spus femeia.

Ca cei doi țărani din Neamț sunt alți 800.000 de mici crescători de vaci, care au două-trei vaci în curte. Pentru ei, Guvernul a încropit un program de sprijin, în vederea achiziționării de tancuri de răcire. Ca să beneficieze de acest sprijin, în sumă de 5.000 de euro pentru fiecare comuncă, oamenii ar trebui să se asocieze. Numai că decizia, deși bună, a venit cam târziu, deoarece toate procedurile care trebuie parcurse până la îndeplinirea cerințelor legale pentru acordarea banilor durează cam două-trei luni. Iar ultima derogare pentru vânzarea laptelui neconform expiră în două zile.

Articol preluat de pe:http://www.eurosceptic.ro
StiriAgricole.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cuvinte neplacute si murdare vor fi sterse .

Postări populare

Ultimele comentarii